Această problemă prezintă un exemplu foarte interesant al fizicii în bucătărie: plita cu inducție. Un astfel de dispozitiv constă în principal dintr-o bobină, acționată de un curent alternativ care încălzește o tigaie metalică aflată deasupra sa. Este o alternativă modernă pentru gătit care oferă mai multe beneficii, cum ar fi un mediu de gătit mai sigur (fără foc sau gaze inflamabile implicate), ustensile mai curate (fără funingine), gătit mai rapid și mai ecologic (poate fi alimentat cu energie electrică regenerabilă). În acest experiment, vom explora fizica fascinantă care stă la baza unei plite cu inducție.
Experimentul are trei părți. În primul rând, vom măsura inductanța bobinei ($L$) și rezistența sa internă ($R_L$). În al doilea rând, vom investiga fenomenul de adâncime de pătrundere în metale, care este important pentru gătitul prin inducție. În al treilea rând, vom determina căldura specifică ($c$) a diferitelor tigăi metalice și rezistența lor efectivă de sarcină ($R_{\mathrm{LOAD}}$).
Parametru/constantă Simbol Valoare Stefan-Boltzmann $\sigma_s$ $5.670\times10^{-8}\:{\rm W\:m^{-2}K^{-4}}$ Permeabilitatea magnetică a vidului $\mu_0$ $4\pi\times10^{-7}\: {\rm H/m}$ Densitatea masică a Al $\rho_{\textrm{Al}}$ $2700 \, \mathrm{kg/m^3}$ Densitatea masică a SS410 $\rho_{\textrm{SS410}}$ $7700 \, \mathrm{kg/m^3}$ Emisivitatea Al $e_{\textrm{Al}}$ 0.65 Emisivitatea SS410 $e_{\textrm{SS410}}$ 0.8
NOTĂ:
Prima componentă cheie în plita cu inducție este bobina. În acest experiment vom măsura inductanța proprie ($L$) a bobinei # 1 (bobina de sus), așa cum se arată în figura 3b. Această bobină poate fi modelată ca un inductor ideal $L$ în serie cu o rezistență internă a bobinei $R_L$.
Vom utiliza un circuit RLC serie cu rezistorul metalic galben $R_1$, bobina#1 și un condensator. Există patru condensatori diferiți. Vă rugăm să rețineți că tensiunea de ieșire a generatorului de funcții (FG) poate varia pe măsură ce modificați frecvența, deoarece impedanța sarcinii se poate schimba.
Rezistența tuturor cablurilor ($R_C$), care contribuie la rezistența totală ($R_{\mathrm{TOT}}$) din circuit, nu este neglijabilă. Determinați $R_C$ utilizând ohmmetrul.
NOTĂ:
A. Inductanță mutuală
În acest experiment#2 vom folosi cele două bobine ca în Fig. 4, dar fără plăci metalice. În primul rând, vom măsura inductanța mutuală $M$ dintre cele două bobine. Conform legii lui Faraday, modificarea curentului în prima bobină va induce o tensiune în a doua bobină.
B. Experimentul privind adâncimea de pătrundere
Conceptul de "adâncime de pătrundere" joacă un rol important în plita cu inducție. "Adâncimea de pătrundere" caracterizează adâncimea de penetrare a câmpului electromagnetic indus de curentul alternativ (AC) în metal. În cadrul acestui experiment, vom studia adâncimea de pătrundere în diferite metale care pot fi utilizate ca tigăi de gătit. Vom studia dependența acesteia de frecvență și vom măsura conductivitatea electrică ($\sigma$) a metalelor.
Am stabilit bobina#1 ca bobină primară și bobina#2 ca bobină secundară. Deoarece grosimea totală a metalului ($\sim 3 \, \mathrm{mm}$) este mică în comparație cu distanța dintre bobine ($15 \, \mathrm{mm}$), putem presupune că inducția câmpului magnetic la bază, în apropierea bobinei secundare, este aproximativ constant (dacă nu există metal).
Conform ecuațiilor lui Maxwell, atunci când un câmp electric sau magnetic oscilant penetrează un conductor, câmpul din interiorul conductorului scade exponențial cu distanța de penetrare $z$:
$$B(z)= B_0\: e^{-z/\delta}\:\cos (\omega t - z/\delta + \phi)$$
unde$B_0$ este amplitudinea inducției câmpului magnetic înainte ca acesta să intre în conductor, $\delta$ este "adâncimea de pătrundere" și $\phi$ este faza. Notă: ignorăm factorul de fază $(-z/\delta+\phi)$ în acest experiment.
Adâncimea de pătrundere într-un conductor este dată de:
$$\delta = \sqrt{\frac{\sigma^m f^n}{\pi \mu}}$$
unde $\sigma$ este conductivitatea electrică, $f$ este frecvența, $\mu = \mu_r \times \mu_0$ este permeabilitatea magnetică, $m$ și $n$ sunt factori-putere care sunt numere întregi și urmează să fie determinați în acest experiment.
Vom efectua experimente pe patru metale: (1) aluminiu, (2) cupru, (3) oțel inoxidabil "SS304" și (4) oțel inoxidabil "SS410". Prin introducerea metalelor între bobine, tensiunea în bobina secundară va scădea din cauza "ecranării" câmpului magnetic al curentului Foucault în metal.
Notă: Explorați mai întâi domeniul adecvat de frecvențe care produc modificări semnificative ale tensiunii pe bobina secundară.
Elaborați modelul cu ecuații și efectuați experimentul pentru a determina $n$ pentru fiecare metal (rotunjit la cel mai apropiat număr întreg). Înregistrați datele, puteți utiliza regresia liniară pentru a analiza datele și reprezentați grafic datele experimentale pentru fiecare metal pentru a obține $n$ și $\sigma$ (care vor fi solicitate la Q2.6).
Identificați un metal care nu oferă date bune din cauza valorii extreme a adâncimii de pătrundere și astfel îl puteți ignora pentru Q2.5 și Q2.6.
NOTE:
În acest experiment vom folosi aluminiu și metalul SS410 ca „tigaie de gătit”. Mai întâi veți monta „tigaia” din aluminiu (elementul # 11), o veți fixa pe platforma superioară și apoi o veți întoarce cu susul în jos, așa cum se arată în fig. 5. Veți utiliza bobina#2, care este bine separată de „tigaie”, astfel încât să nu existe transfer de căldură între ele prin conducție.
Plasați dispozitivul în interiorul cutiei negre (elementul #8), astfel încât pierderea de căldură prin convecție să fie neglijabilă. Deoarece „tigaia” metalică se află pe o platformă din plastic (un izolator termic), presupunem, de asemenea, că nu există pierderi de căldură prin conducție. Astfel, singura pierdere de căldură se datorează radiației către mediul înconjurător. Puterea de radiație a unui corp în funcție de temperatura $T$ este dată de:
$$P_{RAD}=e A \sigma_S T^4$$
unde $e$ este emisivitatea , $\sigma_S$ este constanta Stefan-Boltzmann și A este aria suprafeței care radiază.
Putem măsura temperatura „tigăii” metalice prin măsurarea rezistenței termistorului NTC (atașat), care este dată de:
$$R_{NTC}=R_0\:\exp{[B(1/T-1/T_0)]}$$
unde $R_0 = 10 \, \mathrm{k}\Omega$ este rezistența nominală la temperatura de referință $T_0 = 298 \, \mathrm{K}$, $B = 3950 \, \mathrm{K}$ este o constantă și $T$ este temperatură termistorului (în K).
Desenați o diagramă care să ilustreze modul de funcționare a plitei cu inducție. Etichetați toate mărimile fizice implicate.
Elaborați un model fizic cu ecuații, pentru a determina căldura specifică (c) a tigăilor metalice.
Efectuați un experiment pentru a determina căldura specifică a tigăii de aluminiu și trasați graficele corespunzătoare. Utilizați bobina #2, pentru a încălzi tigaia.
În final, putem modela încălzirea „tigăii” metalice ca și cum aceasta ar introduce o „rezistență de sarcină” $R_{\mathrm{LOAD}}$ în circuit, după cum se arată în figura 6. Cu alte cuvinte, sistemul format din bobina și tigaia metalică poate fi modelat ca inductanța bobinei $L$, rezistența bobinei $R_L$ și „rezistența de sarcină” $R_{\mathrm{LOAD}}$ .
Elaborați un model și efectuați un experiment pentru a determina $R_{\mathrm{LOAD}}$ pentru „tigaia” din Al. Reprezentați grafic datele corespunzătoare.
Sugestie: Efectuați măsurători după aproximativ 30 de secunde de la aplicarea puterii, pentru a vă asigura că bobina furnizează o putere constantă, astfel încât căldura să fie distribuită mai uniform.
Care este parametrul fizic care joacă cel mai important rol în efectul de încălzire prin inducție din alegerea dvs. de mai sus? Alegeți unul: (a) conductivitatea electrică, (b) permeabilitatea magnetică, (c) densitatea masică, (d) căldura specifică sau (e) conductivitatea termică.
Randamentul gătitului prin inducție ($\eta$) este definit ca raportul dintre puterea furnizată plăcii și puterea furnizată bobinei. Calculați randamentul pentru ambele tigăi metalice.
D.1. CUTIA GENERATORULUI DE FUNCȚII
Componente:
D.2. OSCILOSCOP DIGITAL
1. FUNCȚIILE TASTELOR PANOULUI
Aceste taste vă permit să navigați prin setări, să selectați funcții și să reglați măsurările.
2. MODUL DE MĂSURARE OSCILOSCOP:
În modul osciloscop, dispozitivul măsoară numai tensiunea și afișează forma de undă ca funcție de timp. Acest mod poate măsura semnalul de tensiune cu frecvență foarte mare, până la $1 \, \mathrm{MHz}$.
3. MODUL DE MĂSURARE CU MULTIMETRUL:
În modul multimetru, dispozitivul este utilizat pentru a măsura parametri electrici precum tensiunea și rezistența. În modul voltmetru AC, acesta oferă citiri numerice cu până la 4 cifre semnificative, dar frecvența este limitată doar între 40Hz și 1kHz.
4. FUNCȚII SUPLIMENTARE
5. Încărcarea OSCILOSCOPULUI DIGITAL
Pentru a vă asigura că dispozitivul este întotdeauna gata de utilizare, țineți evidența nivelului bateriei.