În viața de zi cu zi se utilizează diverse tipuri de cântare pentru măsurarea maselor corpurilor. Acest subiect se referă la principiile fizice legate de balanța cu pârghie, cunoscută și sub numele de balanța Roberval. Deși aceste balanțe au un aspect similar, ele prezintă structuri ușor diferite și se comportă în mod diferit.
Presupunem că frecările mici la puncte de pivotare permit balanței să se oprească în cele din urmă. Cu toate acestea, frecarea este considerată suficient de mică încât să nu modifice unghiul teoretic de echilibru determinat de echilibrul cuplului de forțe. În consecință, puteți neglija frecarea și rezistența aerului în calcule.
O balanță cu pârghie este alcătuită dintr-o pârghie care se rotește în jurul unei axe fixe (pivot sau punct de sprijin) și două talere de masă egală, suspendate de fiecare capăt al pârghiei. Dacă masele așezate pe talere sunt diferite, pârghia se înclină spre partea mai grea pentru a ajunge la echilibru.
În timpul mișcării pârghieii, talerele suspendate pot balansa. Deși forța exercitată de sistemul format din taler și corpul de pe taler poate varia în timp din cauza acestei balansări, aproximăm forța ca fiind greutatea totală a talerului și a corpului, neglijând efectul de balansare.
Dacă pârghia se înclină cu un unghi mare chiar și pentru o diferență mică de masă, balanța este considerată sensibilă. Partea A a subiectului examinează problema sensibilității.
Se presupune că pârghia este o foaie plană cu grosime neglijabilă. Fie $O$ punctul fix, iar $L$ și $R$ punctele în care sunt suspendate talerele din stânga, respectiv din dreapta. Centrul de masă al pârghiei coincide cu punctul $O$ , așa cum se arată în fig. 2. Axa de rotație trece prin $O$ și este perpendiculară pe pârghie. Parametrii fizici și variabilele care pot fi legate de balanța cu pârghie și de sensibilitatea acesteia sunt următoarele:
Atunci când $m_1 > m_2$, pârghia se înclină în sens invers acelor de ceasornic cu un unghi $\theta_0$ pentru a ajunge la echilibru.
Pentru a spori sensibilitatea cântarului (o valoare mai mare $\theta_0$pentru o diferență mică de masă), care dintre următoarele condiții pentru $b$ și $l$ este corectă? (Alegerea unei variante incorecte va duce la o scădere de 0.1 puncte.)
Pârghia unei balanțe disponibile în comerț este adesea realizată astfel încât axa de rotație (punctul de pivotare $O$) să se afle mai sus decât centrul de masă (CM) al pârghiei. Totuși, această configurație a pârghiei reduce sensibilitatea balanței. Pentru a rezolva această problemă și a proiecta o balanță mai sensibilă, ne propunem să modificăm structura pârghiei. Ca variantă, pârghia este proiectată prin modificarea sa, astfel încât punctul de pivotare ($O$) al său să se afle sub centrul de masă (CM) al pârghiei, așa cum se arată în fig. 3. Să presupunem că punctul de pivotare al pârghiei este poziționat la o distanță $d$ sub centrul de masă. Se presupune că pârghia este o foaie plană cu grosime neglijabilă. Semnificațiile lui $M, L, R, b, l, m_1, m_2, g$ pentru balanță sunt aceleași ca în problema anterioară.
Balanța Roberval utilizează o structură cu articulații paralele, în care talerele sunt conectate la două brațe orizontale (superior și inferior). Aceste două brațe sunt conectate cu talerele prin intermediul unor pivoti, care acționează ca niște balamale. Această conexiune specială permite talerelor să rămână perfect verticale chiar și atunci când brațele se înclină (Fig. 4). Pe măsură ce brațele se rotesc, talerele se mișcă împreună în mod sincronizat. O caracteristică unică a acestui design este faptul că echilibrul depinde doar de masa totală de pe fiecare parte; nu contează unde așezați greutățile pe talere. Parametrii fizici, variabilele și notațiile care pot fi legate de balanța cu brațe sunt următoarele (Fig. 5).
Să presupunem că centrul de masă (CM) al fiecărui braț coincide cu punctul său de pivotare și că pivoții talerelor și pivotul brațului sunt pe aceeași dreaptă.
Accelerația unghiulară $\ddot{\theta}$ în momentul în care pârghia este eliberată din poziția orizontală este următoarea:
$$\ddot{\theta} = \frac{(m_L - m_R)gl}{I_1 + I_2 + (2m + m_L + m_R)l^2}$$
B4 1.00 La momentul la care viteza inițială este zero, fie $T_{L1}, T_{L2}$ mărimile componentelor verticale ale forțelor care acționează între talerul din stânga și brațele superior, respectiv inferior. În mod similar, fie $T_{R1}, T_{R2}$ mărimile componentelor verticale ale forțelor pentru talerul din dreapta. Calculați valorile lui $(T_{L2} + T_{R1})$ în funcție de variabilele și parametrii dați.
B5 0.60 Presupunând că toate componentele balanței, inclusiv brațele și talerele, sunt corpuri rigide, determinați dacă fiecare dintre următoarele forțe pot fi calculate în momentul eliberării: (Răspundeți cu Yes, No sau nu marcați nimic pentru fiecare. Se va aplica o penalizare de 0.1 puncte pentru fiecare răspuns incorect.)
Determinați toate ecuațiile de relație necesare pentru rezolvarea acestei probleme. Rețineți că trebuie doar să prezentați forma ecuațiilor; nu este necesar să faceți calculele finale în mod explicit.
B6 0.60 Fie $M_T$ masa balanței fără greutăți. Greutățile cu masele $m_L$ și$m_R$ ($m_L > m_R$) sunt așezate pe talerele din stânga și, respectiv, din dreapta. Brațul balanței este ținut inițial în poziție orizontală cu mâna, apoi este eliberat. Determinați forța normală $N$exercitată de podea asupra balanței imediat după eliberare.
În modelul de bază al balanței Roberval, analizat în Partea B, un dezechilibru de masă provoacă o accelerație unghiulară continuă, făcând imposibilă determinarea unui unghi de echilibru static. În schimb, o balanță Roberval practică ajunge la un echilibru stabil la un unghi de înclinare specific, care depinde de diferența de masă. În Partea C, analizăm structura fizică a acestor balanțe Roberval practice.
Pentru a calcula unghiul de echilibru ca funcție a diferenței de masă, luați în considerare următoarele variabile și parametri:
Se presupune că greutățile rămân staționare în raport cu talerele și se mișcă la unison cu acestea, precum și că pivoții talerelor și pivotul brațului se află pe aceeași dreaptă.
C1
1.40
Cu două greutăți de mase diferite așezate pe talere, ($m_1>m_2$), brațul este inițial menținut în poziție orizontală și apoi eliberat din repaus. În această situație, ecuația diferențială de ordinul doi a mișcării pentru unghiul $\theta$ de înclinare ia forma:
$A \ddot{\theta}=B\cos\theta+C\sin\theta$ .
Determinați coeficienții $A,B$ și $C$ în funcție de variabilele și parametrii dați. Setați $\theta = 0$ pentru poziție orizontală.
C2 1.90 Când balanța se află în starea de echilibru ($\theta=\theta_0$), o ușoară perturbație determină oscilația brațelor și a talerelor în jurul unghiului de echilibru. Pentru a analiza această mică oscilație, definim o nouă variabilă $\eta=\theta-\theta_0$. Prin aproximarea ecuației de mișcare obținută în partea C.1, deduceți ecuația care guvernează $\eta$ în funcție de variabilele și parametrii dați. Răspunsul nu trebuie să includă $\theta_0$.